Ştim cu toţii că noi, oamenii, suntem înzestraţi cu imaginaţie. Un aspect important în domeniul design-ului. Exact cum un pictor îşi antrenează mâna şi cunoştinţele tehnice pentru a putea reda pe o bucată de pânză imaginea pe care o are în minte, aşa şi un designer trebuie să-şi ducă idea până la capăt. În cazul print-ului, ideea depăşeşte limitele display-ului digital, având la dispoziţie o serie de tehnici în plus. Fiecare suport de print are caracteristici care, dacă sunt luate în calcul din stadiul de idee, se poate ajunge la realizări de calitate. De exemplu, dacă ar fi să transmit un mesaj pe o bucată de lemn, ar fi absurd să printez pe acel lemn un text cu un efect de emboss din Photoshop, când această tehnică îmi stă la dispoziţie cu ajutorul unei “imprimante” care scobeşte în lemn, oferindu-mi o soluţie mai apropiată de cea pe care am avut-o în minte.
La fel şi când printez pe hârtie, există o serie de tehnici de care mă pot ajuta în a transmite un mesaj mai lizibil. Una dintre marile provocări în cazul print-ului este să păstrezi consecvenţa ideii, cu alte cuvinte un mesaj de genul “priveşte” poate fi redat mult mai clar printr-o imagine decât printr-un bloc de text. În cazul print-ului decuparea cuvântului “priveşte” din hârtie clarifică mesajul, folosind doar una dintre tehnici, nefiind nevoie nici măcar de cerneală. O soluţie simplă, dar care oferă un mesaj mult mai puternic decât orice combinaţie de efecte digitale.
O altă tehnică pasibilă de a aduce rezultate surprinzătoare este lăcuirea selectivă. Această tehnică este folosită în general pentru a reda o diferenţă de textură pe aceeaşi bucată de hârtie. Diferenţa de culoare dobândită este minimală, dar jocul de lumini în cazul în care o suprafaţă lucioasă este expusă la soare, poate oferi un contrast maxim, aproape de alb/negru în funcţie de poziţia şi unghiul faţă de sursa de lumină. Un joc de lumini interactiv imposibil de realizat într-un mediu digital, care poate fi folosit pentru a aduce elementul “surpriză” privitorului.
Acestea sunt doar două tehnici cu potenţial mare din domeniul print-ului, slab utilizate de majoritatea designerilor.
la 11:10 am
Din pacate aceste tehnici speciale de print offset nu sunt atat de utilizate din mai multe motive, printre care: lipsa unor tipografii profesionale la nivel local si chiar national (lipsa de aparatura si logistica, de personal calificat, si chiar de seriozitate) si nu in ultimul rand lipsa de cunostinte a designerului pt pregatirea lor (si aici vreau sa acuz scolile de profil care nu au profesori calificati si mai ales interesati).
Daca la alte capitole ce tin de design, Romania sta mai bine (si aici ma refer la web), la print avem mult de recuperat fata de tarile vestice unde tiparul offset are o mai mare traditie si este de mult timp matur.
la 1:09 am
Ar mai fi un motiv.Lipsa banilor.In cazul decuparii trebuie o stanta care nu este tocmai eftina.Intradevar un mare of este si neseriozitatea/lipsa de profesionalism a tipografiilor.Lacuirea selectiva o platesti in plus ca pe o culoare …chiar mai mult.Profesorii sunt praf…..(si aici incepe o lunga si interminabila discutie despre profi care nu sunt designeri ci artisti si diferentele dintre acestea care dupa parerea mea sunt de la cer la pamant).Ma deranjeaza ca “trebuie” sa “criticam” Romania si acest popor de manelisti si alte cele…. Nu-mi place sa judec si de aceea incerc sa “educ” populatia prin a da un exemplu pozitiv si NU prin a “critica”; incerc pe cat sa poate sa nu indemn lumea sa plece pe afara ca si cum acolo ar fi Rai-ul pt. ca NU e.Adica nu e vb aici despre Romania vs. celelalte state ale lumii ci e vb. despre Romania vs. X, Y sau Z (Marea Britanie nu e tot una cu Ungaria spre ex. sau Elvetia cu Spania).Cred ca o critica ar fi cel mai bine venita Institutiilor de Invatamant pt. ca de acolo porneste “stricaciunea” si nu neaparat designerului care nu-i poate spune clientului: “Domle’ eu fac doar lacuire selectiva, vrei nu vrei asta sunt eu!” Ca si o concluzie as mai puncta faptul ca o sa vina cat de curand un fel de selctie “naturala” printre designeri(mai mult sau mai putini designer).Si DA! si eu gandesc la fel: romanii nu stiu design, sunt praf dar cred ca ar trebui incurajati.Si Domle’ din scoala incepe toata chestiunea, acolo trebuie facut curatenie.
Cu RESPECT Stas
la 6:01 pm
STAS ai dreptate. Trebuie tratata cauza, nu efectul.
Intrebarea capcana este: Cand? sau mai degraba: Cum? sau mai e una: Cine?
Si acum avem o mare problema.